Un manager nu e doar un șef, ci un formator de caractere și de profesioniști!

manager

Cel puțin experiența ultimelor zile și concluziile trase, m-au adus să scriu acest articol pe care îl dedic tuturor. Atât celor care dețin funcții de conducere, cât și acelora care sunt conduși.

Un manager nu e doar un șef, un lider sau o persoană căreia să îi pui în cârcă situațiile pe care nu poți, știi ori reușești să le rezolvi, și nici o persoană care are dreptul doar să comande, să critice, să acuze, să ceară și să plătească. Un manager are extraordinarul rol de a forma oamenii.

Iarăși, din două perspective: atât ca și caracter, dar și ca profesioniști.

Recent am luat contact cu persoane gestionate de o altă persoană juridică, care aveau rolul de a-și aduce aportul în activitatea pe care o desfășuram. Dar am constatat că mulți manageri își iau ajutoare și nu le formează. Nu le explică, nu le ridică nivelul.

Poți fi foarte bun, dar să înveți și mai multe. Poți fi cu experiență zero, dar să ai oportunitatea de a urca în cunoștințe și abilități dacă ești deschis.

Să țineți minte, mai ales voi, care vă doriți să conduceți, să fiți manageri, șefi, lideri, că rolul vostru nu e doar de a strânge mâini, zâmbi frumos, semna contracte de angajare și state de plată.

Voi sunteți și trebuie să fiți formatori. Să luați angajatul, colaboratorul, voluntarul de la zero și să îl șlefuiți. Să îl creșteți, să îl ajutați să vadă și să facă diferența.

Astfel, ne ridicăm toți. Ne ridicăm ca popor, ca abilități, ca forță de muncă, creștem ca firmă, ca indivizi și ca celulă.

De cealaltă parte, mulți când li se cer sau li se impun anumite standarde (mai înalte) se arată consternați. Vai, ce rugăminte! În loc să privească totul ca și pe o șansă de a trece la următorul nivel, de a evolua, se ofensează, sunt deranjați.

E drept, experimentat și de mine, că te confrunți cu situații când nu ai pe cine și cu cine.

Și iarăși, ca să ajungi să formezi, trebuie întâi să te formezi pe tine, ca și om, și ca profesionist. Recunosc că nu e ușor. E o muncă titanică, de durată, dar e de impact.

Chiar dacă dau din casă, la unul dintre atelierele pe care le conduc, o tânără tare plăcută și bine pregătită, avea o oarecare reticență din a se prezenta, din a da mâna cu ceilalți, mai ales la întâlnire și la plecare.

Vai, cum să fac eu asta, nici colegii mei nu fac așa ceva?! Nu-i nicio problemă, i-am spus eu. Fii tu diferită, dacă tu nu te vei prezenta, de unde vor ști ceilalți cine ești, ce faci și care este rolul tău?! Pe colegi, lasă-i.

Interesant este că după ce colegii au văzut că ea are curajul de a fi ea și de a se prezenta pe sine în fața partenerilor externi, i-au urmat exemplul.

E foarte simplu. Fără supărare, dar noi suntem o turmă care, în mare parte, face ce fac și alții. Numărul celor originali și nebuni e scăzut, nu că nu se poate, ci pentru că e mai comod.

Iar dacă e să fim oi și să urmăm turma, haideți să fim niște oi model și să formăm turma. Se poate. Am experimentat, iar, mă repet, cei cu care lucrez și-au dat seama că se poate.

Fiecare putem fi manageri, lideri, șefi, îndrumători prin tot ceea ce facem și suntem. Nu e neaparat nevoie de o funcție. Personal îmi displac funcțiile. Nu funcțiile sunt importante, ci ce facem din funcția respectivă.

Iar ca și concluzie: îndrăzniți să vă formați și să formați. Chiar dacă un om nu își va exprima recunoștința față de voi, să știți că cea mai mare mulțumire trebuie să vă fie că ați mai pus o cărămidă la dezvoltarea noastră ca societate și ca nație.

Cinste vouă, cinste celor care îndrăzniți și care vreți să fiți și să fim mai buni!

 

Atât pentru moment. Respiră. Înțelege. Iartă. Ajută. Iubește.

Sursa foto: monetarylibrary.com